Eroziunea acidă apare la contactul alimentelor sau al băuturilor acide cu dinţii, când suprafaţa smalţului dentar se demineralizează în straturile sale superficiale. În timp, fenomenul de demineralizare poate cauza uzură semnificativă, reducând grosimea smalţului, modificări ale texturii, formei şi aspectului său, asociindu-se adesea cu sensibilitate marcată.

Semnele timpurii ale eroziunii acide presupun prezenţa durerii la consumul de alimente fierbinţi şi reci, stare numită hipersensibilitate dentară. În acest caz dinţii prezintă o formaţiune rotundă la suprafaţă, uşor gălbuie, datorită faptului că dentina subiacentă transpare prin stratul restant subţire al smalţului.

În stadiile avansate afecţiunea poate include pete galbene, transparenţă, mici fisuri în zona incizală/ocluzală; sensibilitate accentuată; mici crestături pe suprafaţa dintelui. Efectele eroziunii acide nu pot fi menţinute în timp, întrucât afecţiunea necesită ulterior tratament stomatologic complex, cu scopul de a restabili forma şi funcţia dintelui, respectiv de a proteja structura dentară restantă.